În luna noiembrie, Barcelona a devenit din nou scena globală a inovației urbane. Ediția din acest an a Smart City Expo World Congress a reunit peste 27.000 de vizitatori și 1.100 de expozanți, confirmând rolul evenimentului ca principal punct de referință pentru strategiile de tip smart city.
Un aspect care a ieșit clar în evidență a fost prezența tot mai consistentă a administrațiilor locale și a instituțiilor publice, atât ca expozanți, cât și ca vizitatori sau delegați. Am interpretat acest lucru ca un semnal al unei schimbări evidente: orașele nu mai sunt doar în faza de explorare a tehnologiei, ci își asumă un rol activ în definirea strategiilor și a cadrelor de guvernanță, caută expertiză de specialitate și demonstrează o înțelegere mai profundă a ceea ce presupune construirea unor medii urbane mai inteligente și mai reziliente.
În acest context, anul acesta ne-am propus să creăm nu doar un stand, ci un spațiu de dialog și reflecție, completând prezentările tehnologice cu trei paneluri de discuții, organizate pe parcursul celor trei zile ale evenimentului. Fiecare sesiune a abordat provocări și oportunități-cheie pentru orașe, oferind perspective practice și facilitând schimbul de idei între experți, în jurul a ceea ce considerăm a fi cei trei piloni ai unui oraș inteligent: securitatea, mobilitatea și inteligența artificială etică — teme care conturează viitorul vieții urbane.
Construirea unor spații publice mai sigure: rolul forțelor de ordine, al tehnologiei și al schimbului de cunoștințe.
Deși securitatea nu este tema principală a Expo-ului, aceasta rămâne un pilon esențial al oricărei strategii de smart city: niciun oraș nu poate fi considerat cu adevărat inteligent fără a-și asigura mai întâi siguranța.
„Sharing is caring” a fost mesajul care a deschis primul nostru panel și care surprinde foarte bine esența orașelor inteligente: colaborarea este fundamentul siguranței. Securitatea spațiilor publice nu înseamnă doar tehnologie, ci se bazează pe încredere, cooperare și pregătire.
Inițiativa europeană PACTESUR2, reprezentată de orașul Torino, reflectă această viziune prin promovarea unor modele de colaborare între orașe și forțele de ordine, precum și prin investiții în programe avansate de instruire, menite să sprijine autoritățile locale în fața noilor provocări.
În același timp, Madrid și Nisa au arătat cum aceste principii se traduc în strategii concrete pentru creșterea rezilienței urbane. Folosind evenimentul MADO ca studiu de caz — care a reunit peste 3 milioane de persoane pe parcursul a patru zile — Madrid a demonstrat că reziliența se construiește prin strategii integrate dedicate evenimentelor de amploare. Gestionarea mobilității, a controlului accesului și a siguranței mulțimilor pentru milioane de participanți presupune coordonare între mai multe structuri, sisteme de securitate diferite și echipe de intervenție rapidă.
Această abordare evidențiază modul în care tehnologia și expertiza umană funcționează împreună pentru a asigura securitatea în cadrul unor evenimente complexe, cu densitate ridicată, oferind un model de bune practici pentru alte orașe confruntate cu provocări similare. Orașul Nisa a ilustrat, la rândul său, cum tehnologia și competențele umane pot contribui la creșterea siguranței spațiilor publice. Ghidată de principiul construirii unui „templu al siguranței”, administrația locală a adoptat inovația nu ca scop în sine, ci ca instrument de colaborare.
De la soluții de supraveghere bazate pe inteligență artificială și sisteme de alertare publică, până la crearea unui serviciu dedicat pentru siguranța evenimentelor (SSE), Nisa dezvoltă o abordare proactivă a managementului riscurilor. Planurile de viitor includ un centru de comandă unificat, menit să integreze datele și să consolideze coordonarea dintre structurile locale și cele naționale — un nou exemplu de bună practică pentru orașele care își propun să colaboreze și să inoveze împreună în domeniul securității urbane.
Aceste exemple confirmă că tehnologia, atunci când este susținută de echipe bine pregătite, devine un instrument puternic pentru consolidarea rezilienței și protejarea spațiilor publice.
Mobilitate inteligentă: transformarea datelor în informații aplicabile
Atunci când vorbim despre orașe inteligente, mobilitatea apare inevitabil în discuție: este unul dintre cele mai avansate și relevante cazuri de utilizare, susținut de un ecosistem tehnologic matur și de numeroase aplicații concrete. Orașele evoluează rapid, la fel și așteptările cetățenilor și ale operatorilor: deplasările trebuie să fie sigure, fluide și eficiente. Pentru a răspunde acestor cerințe, sistemele urbane au nevoie de mai mult decât infrastructură — au nevoie de capacitatea de a vedea, de a înțelege și de a acționa.
Cel de-al doilea panel pe care l-am organizat a explorat modul în care inteligența artificială și viziunea inteligentă transformă mobilitatea urbană. Sistemele inteligente de transport contribuie la crearea unor ecosisteme integrate, AI permite optimizarea traficului în timp real și utilizarea analizei predictive pentru anticiparea tiparelor de mobilitate, iar platformele inteligente conectează multiple moduri de transport pentru a oferi deplasări mai sigure și mai eficiente. Direcția a fost clară: tranziția de la managementul reactiv al traficului la strategii proactive, bazate pe date, care previn incidentele și sprijină sustenabilitatea.
Această viziune prinde deja contur printr-o gamă largă de cazuri de utilizare. De la soluții în timp real pentru optimizarea serviciilor, la analize predictive care anticipează fluxurile de trafic, până la proiecte dedicate protejării participanților vulnerabili la trafic, precum bicicliștii — și chiar centre avansate de control al mobilității, care ajustează de la distanță semafoarele pentru a reduce congestionarea și poluarea. Aceste exemple arată cum tehnologia evoluează de la simpla monitorizare la sisteme de suport decizional, capabile să facă orașele mai ușor de locuit.
Mesajul este clar: mobilitatea inteligentă nu mai ține de viitor — se întâmplă deja. Prin combinarea inteligenței artificiale, a datelor și a colaborării, orașele pot trece de la gestionarea reactivă a traficului la modele predictive, care anticipează fluxurile și asigură deplasări mai sigure și mai eficiente.
Inteligență artificială etică: construirea încrederii cetățenilor
Adoptarea inteligenței artificiale în managementul urban deschide oportunități importante pentru creșterea siguranței, optimizarea serviciilor și luarea unor decizii mai bine fundamentate. În același timp, ridică și o serie de întrebări etice pe care orașele trebuie să le abordeze. Administrațiile, organizațiile specializate și furnizorii de tehnologie sunt de acord asupra necesității unor cadre clare, care să garanteze o utilizare responsabilă și transparentă, aliniată drepturilor cetățenilor — mai ales în domenii sensibile precum supravegherea video sau analiza datelor.
În Franța, organizații precum AN2V sprijină municipalitățile în acest demers. Activitatea lor de clasificare a peste două sute de cazuri de utilizare evidențiază atât complexitatea definirii unor criterii comune, cât și valoarea unor metodologii care permit orașelor să avanseze cu un nivel mai ridicat de siguranță juridică și socială. Experiența arată că, dincolo de tehnologie, o guvernanță solidă este esențială.
Și alte orașe europene urmează direcții similare. În Italia, Torino a dezvoltat strategii specifice pentru digitalizare și managementul datelor, precum și un comitet de etică dedicat supravegherii introducerii soluțiilor bazate pe inteligență artificială. În Finlanda, Tampere promovează dialogul continuu cu cetățenii și structuri de colaborare, precum hub-ul său de inteligență artificială, care reunește companii și universități.
Aceste inițiative reflectă o idee comună: inteligența artificială generează valoare doar atunci când este integrată într-un mod ușor de înțeles, participativ și compatibil cu principiile care stau la baza vieții urbane democratice.
Privind spre viitor: de la „ce-ar fi dacă” la realitate
Privind în urmă la cele trei zile petrecute la Barcelona, un gând revine constant: multe dintre ideile care, în urmă cu câțiva ani, erau doar scenarii de tip „ce-ar fi dacă” sunt astăzi proiecte concrete, care modelează orașe reale. Am văzut concepte trecând de pe slide-uri și din prototipuri direct pe străzi și în piețe publice, contribuind la creșterea siguranței, la o mobilitate mai bună și la consolidarea încrederii în tehnologie.
Acest progres este motivant și mă determină să continui să îmi imaginez noi scenarii posibile — pentru că fiecare „ce-ar fi dacă” deschide ușa către noi oportunități. Dacă „ce-ar fi dacă”-urile de ieri au devenit realitatea de astăzi, cum va arăta ziua de mâine?
Care este următorul tău „ce-ar fi dacă”?
Pentru că viitorul orașelor nu va fi construit la întâmplare: el va fi modelat de cei care au curajul să pună întrebările potrivite și să le transforme în acțiuni. La Axis, credem că tehnologia poate ajuta orașele să anticipeze provocările și să creeze medii mai sigure, mai sustenabile și mai incluzive.
Călătoria continuă — iar următorul pas începe cu imaginația.
